Înainte !?

Recent m-am întâlnit cu unul din cele mai deranjante mesaje pentru mine:”Înainte era mai bine!”.Analizând cele discute în jurul acestui mesaj am realizat un lucru: pentru fiecare din noi există doua feluri de „înainte”.

Unul, la care ne raportăm cu expresia de mai sus (iar reperele diferă: „înainte de ’89”, ” înainte de intrarea în U.E„, mai nou” înainte de pandemie” sau orice alt „înainte” cu rezonanță pentru noi) și care pentru cei care o exprimă reprezintă un status anterior în care s-au simțit în siguranță, lucrurile mergeau de la sine și în direcția dorită, erau apreciați , aveau succes, au atins un maxim de potențial sau pur și simplu s-au simțit bine.

Un al doilea, care reprezintă implacabilul viitor.Un viitor care ne uimește în fiecare zi , câteodată bulversant ,dar de la care așteptăm să ne fie mai bine.

Între aceste doua perspective ale lui „înainte” mai avem de a face cu o certitudine: schimbarea.Aceasta este puntea între cele două perspective.

Din păcate expreia „Înainte era mai bine” , în ecuația schimbării, devine unul din cele mai nocive mindset-uri fixe, inoculat din păcate cu vârf și îndesat în societatea noastră fără a avea la bază și argumente solide.De ce nociv? Pentru că cei care-l adoptă nu au curajul sau refuză să parcurgă procesul inevitabil al schimbării, blocându-se într-o zonă de confort din ce în ce mai disconfortabilă pentru ei.Paradoxal! Refuză să accepte schimbarea , să se adapteze, să învețe, să aibă inițiativă, să facă lucrurile altfel.Rezultatele de multe ori, din păcate, sunt devastatoare pentru această categorie.Nimeni nu-i va aștepta la infinit să se adapteze , nimeni nu le va ridica statuie pentru lucruri trecute.Și mai important este următorul lucru: dacă ei nu-l fac, cu siguranță îl vor face alții, devenind astfel candidați la statutul de victimă.

Da ,”înaintele” spre care ne îndreptăm nu reprezintă neapărat acel mai bine pe care-l știm sau la care visăm .Este un nou bine adaptat noului statut pe care noi îl vom ocupa în lumea de mâine și nu se obține fără deprinderea de noi abilități, fără efort.

De-a lungul vieții fiecare dintre noi trece mai multe punți de acest fel.De multe ori am fost încântați sau dezamăgiți de ce am găsit în viitor.Dar nu ne-am oprit.De ce? Pentru ca viitorul îl construim și singuri.Altfel nu avem decât să spunem filozofic „înainte era mai bine” sperând „să moară și capra vecinului” și să vină altcineva ” să mute bolovanul de sare”.