Categorii
agora

Statui

Digitalizarea a facut ca viata sa ne fie mai usoara.Folosim tot felul de aplicatii pentru a fi conectati.Insa tot ea ne provoaca sa fim noi insine.

Pe de o parte suntem supusi unui bombardament informational fara precedent fortandu-ne sa filtram , sa analizam , sa fim atenti la detalii si sa incercam sa gasim sensul potrivit al mesajelor primite astfel incat sa fim conectati si ancorati in realitate.Din pacate unii dintre noi prefera sa fie doar receptori , sa faca analize sumare si apoi sa se victimizeze , fara a intelege ca alegerea de a fi victima unei manipulari sau dezinformari este optiunea lor pentru ca nu-i asa e mai usor sa spui ”asa am citit pe net” sau ”asa a spus cutare” decat sa incerci sa afli si alte perspective.

Altii prefera sa-si construiasca realitati paralele, refugiindu-se in imaginea construita in mediul virtual.De multe ori aceasta este departe de felul in care suntem in realitate.In timp ajungem sa afisam poze cu sala de fitness desi noi calcam acolo doar de doua ori pe an , sa dam check-in doar cand suntem intr-un aeroport iar noi nu stim cum arata parcul din localitate , sa pozam imbratisati cu iubitul/iubita desi cu cinci minute inainte ne scoteam ochii.Asa ajungem sa credem despre noi ca ducem un stil de viata sanatos si ne comandam pranzul la saormerie , ca suntem ”umblati in lumea civilizata” si aruncam pet-ul in sant sau ca suntem cei mai iubitori oameni si uitam sa raspundem unui prieten la telefon .Ajungem sa ne construim singuri statui.

Poate nu e rau sa invatam sa ne pretuim singuri.Insa cu singuranta e rau cand ajungi sa crezi ca daca esti ” statuie’‘ meriti mai mult decat altii.Nu uitati statuia ati construit-o singuri pe ceea ce ati vrea ca altii sa creada despre voi si nu prin fapte care sa arate ca meritati acea statuie.Din pacate cand vine vorba de fapte e mai usor sa spui ca nu merita efortul , e mai usor sa vezi defectele celui de langa tine decat defectele tale.

Mai e un pericol cand iti construiesti singur statuie.Daca soclul e prea inalt cei care te astepti sa te priveasca vor fi orbiti si nu vor vedea nimic.

Necesar, util, esential

In ultima perioada am participat la tot felul de intalniri la care s-au discutat, analizat, impartasit opinii , idei si experiente despre ceea ce se intampla in ultima vreme.

De la ” nu exita virusul” si ”…se transmite prin reteau 5G..” pana la abordari mature si obiective , de la frustrari si stari de nervozitate pana la optimism moderat , am trait toata experienta societatii nostre in aceasta perioada, incurajatoare fiind totusi dorinta de dialog.

Multa lume cauta certitudini care, din pacate , nimeni nu le poate oferi.Personal am fost in postura celui care a incercat sa aduca claritate.Am explicat contextul, am facut un sumar al pasilor parcursi pana acum cu bune si cu rele asa cum au fost ei perceputi ei sau am impartasit din experienta crizei din 2008-2012.

In timpul unei astfel de intalniri cineva mi-a spus ”Nu sunt de acord cu punctul tau de vedere pentru ca mie nu-mi convine !” Sec! Odata varsat naduful, dialogul a continuat constructiv, chiar daca la final pozitiile au ramas diametral opuse.Insa castigul a fost cand acelasi participant mi-a adresat un ”Multumesc pentru discutie!”

Astfel am ajuns , pentru a mia oara, la una din concluziile care tin de modul in care comunicam.

Nu e zi in care sa nu aud pe cineva care sa se planga de calitatea acestui proces , cautand sa dea vina pe ceva abstract, pe acel ” ceva” sau „cineva” care ne impiedica pe noi sa facem acest lucru.Uitam insa un element esential, comunicarea este un atribut uman .Ca e sustinuta fata in fata, la telefon, prin e-mail, whatsapp , zoom sau prin orice alt canal de comunicare , aceasta depinde de disponibilitatea noastra de a exprima opinii, a asculta si a integra alte puncte de vedere.

Ce am observat insa?

Multi prefera doar sa informeze , ceea ce nu este rau , chiar este necesar.

Majoritatea prefera sa informeze si sa explice, ceea ce iar nu este rau pentru ca este util.

Insa sunt putini cei care pe langa efortul de a informa si explica ,il fac si pe cel de a discuta. De fapt acest lucru este esential.Nu e important daca suntem sau nu de acord .Important este sa clarificam lucrurile! De ce? Pentru ca numai asa dam dovada de solidaritate si numai prin aceasta putem razbi si atunci cand totul e bine , dar mai ales cand traversam perioade tulburi.

Categorii
agora

Claritate

Rezilienta este un cuvant folosit in limbajul tehnic si reprezinta in sine rezistenta la soc a unui metal sau aliaj.In limbaj psihologic reprezinta capacitatea de a ne adapta intr-o maniera pozitiva la situatii nefavorabile.

Coplesiti de intamplarile ultimei perioade e greu sa te mentii pe o trasa pozitiva.Desi per ansamblu se manifesta optimism ,in ochii interlocutorilor mei din ultima vreme se citeste ingrijoarea.Oamenii nu asteapta certitudini , e greu sa spui ca sigur asa se va intampla un lucru sau altul.Oamenii insa asteapta clarificari, claritate.

Care e directia de actiune? Care sunt reglementarile care ma ajuta sa fac fata acestui context? De ce se intampla asa si nu altfel? Ce ar trebui sa fac sa pot traversa cu bine aceasta perioada?

Reactiile noastre din ultima vreme sunt specifice unui proces de schimbare , de tranzitie.Unii dintre noi incearca sa se protejeze , altii incearca sa sfideze, diminuand sau negand importanta a ceea ce se intampla in jurul lor, iar altii incearca sa compenseze sau sa ceara compensatii pentru ceea ce au pierdut.

Cert e ca tot ce se intampla e un proces complex,insa care nu se va desfasura pe un termen foarte lung.Ca ne place sau nu, ca vrem sau nu, ca intelegem sau nu , nu avem decat sansa schimbarii anumitor mentalitati, comportamente .Pe o parte trebuie sa le resetam si sa reinavatam sa le folosim in normalitatea viitoare, iar pe altele va trebui sa le stergem si sa invatam lucruri noi.

Un proces de schimbare nu are succes decat daca e clar,si fiecare cunoaste ce are de facut si este sprijinit sa invete si sa se repozitioneze.In acest mod creste increderea si atitudinea pozitiva , intr-un final reusind sa ne adaptam cat mai repede.Unii vor reusi,altii nu.La final vor fi invingatori si victime ale acestei perioade si fiecare isi va invata lectia.Important e ca si victimele sa-si gaseasca locul in noua normalitate.Schimbarea nu trebuie sa ne dezbine ,ci sa ne faca mai puternici.

Categorii
agora

Un an furat!?

Iarna a trecut fara zapada sau ger naprasnic ( acum mi-e dor de un cod rosu) si cu temperaturi primavaratice.

Acum primavara asta frumoasa este vaduvita de plimbarile prin parcuri sau iesirile la iarba verde., iar sarbatorile au gust fad fara bucuria revederii cu cei dragi.

In curand va veni vara iar atentia de la vacante fericite petrecute pe la noi sau prin lume va fi canalizata spre lupta crunta dar necesara pentru redresare si adaptarea la noua situatie.

Spre toamna ne vom pregati, conform specialistilor , pentru un al doilea val al pandemiei, iar in cazul nostru pentru a decide cum vom continua ca tara.

Desigur toate vocile trebuie ascultate, desigur interesele tuturor trebui armonizate si atinse. Dar parca ne ajunge sa vedem ca nimeni nu are curajul sa eficientizeze aparatul de stat , sa spuna un NU mare coruptiei.Ne ajunge sa vedem ca politia nu este capabila sa impuna legea, si in cazul unor minoritati se vorbim prea mult despre drepturile lor dar nu si despre obligatiile lor .Ne-am saturat de portavoci ( politicieni, politruci infipti in functii pe viata , ziaristi si deontologi ” independenti” ) tributari unui limbaj nationalist-proletar conform caruia suntem prea buni si numai din cauze oculte stiute doar de straini nu putem fi buricul pamantului. Realitatea e ca nu am fost niciodata buricul pamantului, iar atunci cand am avut vreo realizare s-a datorat in primul rand unor conjuncturi externe si ,da, unor oameni vizionari care au fost la locul potrivit in momentul potrivit.Din pacate ultimii ne lipsesc.

Acest stil de leadership generat de 40 de ani de comunism , dublat de atitudinea smechereasca fata de educatie ne tine in loc , si culmea, genereaza frustrarea ca nu suntem la fel cu cei la al caror statut jinduim.

Avem de ales intre a fi obiectivi, echilibrati, solidari si altruisti si intre a face din furatul caciulii de catre noi insine sport national.

Sper ca sfarsitul anului sa ne gaseasca gandind ca in ciuda a tot ce ce intampla am castigat , ca nu a fost un an furat.

Categorii
agora

Masti

Zappand azi incercand sa gasesc ceva demn de urmarit pentru a alunga plictiseala, pentru cateva secunde am trecut si peste un canal al celui mai ipocrit trust media din Romania , unul din principalii vinovati pentru dezbinarea si lipsa de valori promovata si nu in ultimul rand pentru blocarea intr-un anumit status-qou atemporal a unei mari mase de cetateti ai acestei tari.Ca de obicei ura, mesaje rupte si jumatati de realitati ajustate pentru a hrani acea masa despre care vorbeam mai sus.

Nu am putut sa nu ma gandesc ce fel de oameni sunt cei care isi castiga painea din asa ceva.Pana unde poti sa ajungi ca sa poti sustine astfel de lucruri.M-am intrebat cat cred din ceea ce spun acei oameni.

In aceasta perioada in care masca devine un accesoriu vestimentar obligatoriu , am realizat ca si fara acestea noi zilnic am afisat diferite masti, contruindu-ne realitati/identitati paralele , fara a avea curajul sa fim noi insine.Unii nu vor renunta le ele.Altii intelegand adevarul acestor zile o vor face cu siguranta.

Daca putem castiga ceva dupa tot ce ni se intampla e sa incercam sa scapam de :

  • masca superficialitatii – ” lasa ca merge si asa”
  • masca indiferentei – ” ce-mi pasa mie, nu e treaba mea”
  • masca atotcunoscatorului – ” lasa ca stiu eu mai bine, habar nu ai”
  • masca suficientei – ” la ce sa mai invat ceva , ma descurc bine si asa”
  • masca victimei – ” din cauza asta nu am reusit ,nimeni nu ma ajuta”

Si probabil mai sunt si altele.De un singur lucru sunt sigur: eu nu le voi mai tolera .

Categorii
agora

Urmari II

Cu fiecare zi care trece incepem sa contabilizam urmarile aceste crize.Zilnic inghitim cu stoicism pastila amara despre numarului celor infestati si a victimelor , despre consecintele economice.

Dupa impactul brutal au inceput sa apara si primele massuri ,cam timide, dar arata ca blocajul initial a fost depasit.Colaborarea , solidaritatea umana ne-au ajutat sa depasim acest blocaj.

Probabil in culise se poarta consultari si negocieri dure pentru a identifica solutiile corecte si pentru a le armoniza cu cele ale altor state pentru ca revenirea sa fie cat mai rapida.

Din pacate noi depindem de o clasa politica invechita si in totala disonanta cu realiatile si asteptarile noastre.Poate in ceasul al doisprezecelea intelegem ca populismul costa , nu e o solutie salvatoare.Poate realizam ce se putea face cu banii imprumutati pentru a plati un sistem bugetar nefunctional , prost organizat , plin de pile si relatii lipsite de competente.

Din punctul meu de vedere solutiile sunt:

  • investitiile – pentru inceput in sistemul sanitar , dar si in infrastructura pentru a nu pierde investitori, pentru ai atrage pe cei care vor parasi China, pentru a folosi surplusul de forta de munca revenit din Europa
  • facilitati pentru investitori – pentru a relua activitatea, pentru a nu intra in insolvente si faliment si genera alte blocaje
  • reducerea taxelor pe munca – pentru a nu ne trezi cu reduceri de salarii , somaj si pentru a genera un nivel de venit care sa mentina un nivel de consum optim.Oamenii trebuie sa-si plateasca ratele si utilitatile.Amanarea lor e o solutie temporara, dar pe termen ceva mai lung poate impovara mai mult oamenii si va genera alte blocaje.TVA -ul si fondurile europene vor deveni cele mai sigure surse de venit pentru stat
  • redistribuirea / reforma aparatului bugetar
  • justitie reala – in perioada aceasta cu focus pe infractionalitatea economica.Daca dai amenzi si nu le incasezi ajungi in situatia de la Tanderei, stat in stat, zero justitie, zero respect pentru aceasta si pentru statul roman .Nu armata trebuie sa rezolve treburile marunte a unui targ amarat.

Nu sunt specialist si ca urmare cele de mai sus nu sunt recomandari sau sfaturi.

Reprezinta speranta ca dupa aceste evenimente vom reveni la o normalitate mai buna.