Etichetă: agora

După aproape doi ani de pandemie încep să apară și efectele secundare ale acestei nebunii planetare.

Nu am să mă refer la cele economice sau medicale.Am să mă refer la cele comportamentale pentru că, cel puțin teoretic , acestea ar trebui să fie sub controlul nostru.Cea mai evidentă este lipsa de încredere.

Amenințărie la adresa sănătății noastre , carențele sistemului medical , dezbaterile pro sau contra vaccinării , o clasă politică analfabetă funcțional și ruptă de realitate, instabilitatea locurilor de muncă și nesiguranța economică, perioadele de izolare și de muncă la domiciliu, distanțarea socială , faptul că nu reușim să ne susținem punctele de vedere argumentat și civilizat, că nu privim situația din mai multe perspective, lipsa unor răspunsuri și căutarea lor în zone mai mult sau mai puțin obscure/oneste au făcut ca mulți dintre noi să nu mai avem încredere .

Și nu e vorba de lipsa de încredere în alții , cât în noi înșine.Zilnic această manifestare a lipsei de încredere mă lovește ca un tsunami din ce în ce mai puternic , câteodată cu note de furie.

Acest fenomen s-a suprapus peste un egoism din ce în ce mai exacerbat greu de înțeles și ,de cele mai multe ori , nefondat, creînd conditiile unei furtuni perfecte.

Rezultatele acestui lucru : lipsa inițiativei , teama de a greși , lipsa coeziunii echipelor / realțiilor profesionale și personale.Toată lumea caută răspunsuri , soluții miraculoase și , din cauza egoismului , refuză sprijinul.

Care ar fi pașii de urmat pentru depășirea acestei piedici ? Primul ar fi să înțelegem că și cel de lângă noi are aceleași preocupări și interese ca ale noastre, chiar dacă există abordări diferite.A ține morțiș să ai ultimul cuvânt și să ți se dea dreptate cu orice preț nu înseamnă decât intrarea într-o fundătură , ceea ce va spori frustrările și lipsa de încredere.Al doilea pas și cel mai important ar fi să învățăm să lucrăm din nou împreună.Asta înseamnă însă să acorzi încredere partenerului !!! Greu , nu !!! Însă dacă cineva îți întinde o mână , îți acordă sprijinul înseamnă că are încredere în tine ! Atunci , încetează să mai fii egoist , respectă-l și acordă-i și tu încredere !

Am simțit multă ipocrizie de ziua națională.A fost o sărbătoare în care am prezentat tehnica militară (inutilă prin numărul prea mic) precum puștii care primesc cadou o mașinuță nouă și imediat ies cu ea în fața blocului să se laude.A fost o sărbătoare a Unirii într-un moment în care suntem mai dezbinați ca oricând.

Suntem ardeleni sau mitici, olteni sau moldoveni, ortodocși sau catolici, steliști sau dinamoviști, bugetari sau privați, vaccinați sau nu, evazioniști sau plătitori de taxe.Suntem ce vrem în funcție de interese personale mai mult sau mai puțin meschine.

De fapt , de ceva vreme nu mai avem ce să sărbătorim.Orice demers de a face/construi ceva se izbește de zidul separării menționat mai sus.Nu poți să faci nimic în țara asta pentru că imediat supărăm nu știu ce bugetari sau încălcăm nu știu ce morală creștină de care nu a auzit nimeni până acum.În tot acest timp cineva mai inventează un mod de a păcăli statul , pentru că nu-i așa , acesta nu face nimic.Și acest lucru este adevărat-uite sunt aproape patru luni de când țara asta funcționează fără un guvern funcțional.

Ce uităm e următorul lucru.În momentul în care păcălim pe cineva ne păcălim și pe noi.”Păcăleala” va produce , direct sau indirect, printr-o acțiune nefinalizată sau prost executată, un blocaj unde te aștepți mai puțin.Ori aceste blocaje produc disfuncționalități mai mici sau mai mari și afectează într-un fel sau altul și pe cel care a inițiat „păcăleala”.

E plin de astfel de lucruri în jurul nostru.Fiecare știe un exemplu.Toate aceste lucruri, în loc să ne ajute să construim o țară așa cum ne dorim și pe care să o sărbătorim mândri , produc frustrări, furie și ceea ce vedem cu toții, dezbinare.

Să sperăm că poate anul viitor vom începe să ne vindecăm.Pâna atunci fugim de realitate, precum struții care bagă capul în pământ, pozându-ne sub luminițele Crăciunului, ascunzând „păcăleala” fiecăruia dintre noi în spatele unor ziduri construite fără fundație.

Mi-a fost dată ideea de a scrie un articol despre manifestarea puterii.M-am gândit mult la această temă, mai ales că ne lovim de ea zi de zi.

Sunt multe feluri în care este exercitată puterea, însă una din formele cele mai păguboase este populismul.

De treizeci de ani , la noi ,acesta este cel mai folosit mod. Una din aceste metode este subvenționarea. A încălzirii, a transportului în comun, a câte și mai câte lucruri.În mod evident unele aspecte trebuie subvenționate – cultura ( vedem permanent în jurul manifestările lipsei de educație și civilizație ) , și tot în mod evident anumite categorii vulnerabile – pensionarii – trebuie ajutate.Dar de aici și până la ce se întâmplă în realitate e mult de discutat.

Pe lângă nebunia creată de pandemie, pentru că nu-i așa, iarna ne prinde iar descoperiți, se vorbește din nou despre subvenționarea agentului termic și mai nou a energiei . În momentul în care începi să faci socoteli remarci că pe fiecare punct de consum se acordă subvenții (dacă am înțeles bine) de cel mult 200 ron .

Acum întreb și eu: oare nu era mai ușor ca domnii parlamentari să găsească o modalitate de mărire a salariilor cu 200 de ron? Nu știu, poate o diminuare a taxării muncii, de altfel una din cele mai mari din Europa.Astfel iarna ar fi bani pentru plata facturilor, iar vara pentru alte lucruri.Banii s-ar întoarce tot în economie. Unde mai pui că banii rămași s-ar duce către investiții , acolo unde este cu adevărat nevoie.

Fără investiții, problemele actuale nu se rezolvă ( și astfel orașe ca București sau Timișoara stau în frig . Paradoxal , poate cele mai bogate orașe ale țării ) și în continuare vom auzi tot felul de tătuci analfabeți funcționali clamând ce fac ei pentru popor.Iar lumea , așa cum a fost obișnuită de peste cincizeci de ani , va aștepta tătucul salvator.

”Dormi liniștit ! Tătucul lucrează pentru tine ! ” Am reformulat celebra reclamă la una din marile țepe ele românilor , care seamănă mai mult cu propagandă nord-coreeană, pentru că da , populismul este o țeapă.

În ultima vreme mi-au atras atenția două evenimente.

Primul. Naționala de fotbal a reintrat în cărțile calificării la Campionatul Mondial.Declarații stufoase.Una , repetată de mai mulți, m-a lovit.” Mai avem de jucat două finale! ”.Aceasta făcea referire la faptul că mai sunt de jucat două meciuri în grupa de calificare.Sincer eu și ceilalți fani ai naționalei așteptam să jucăm 4 finale.Microbiștii știu că dacă le câștigăm mai avem de jucat două meciuri de baraj .Și atunci cum rămâne cu acestea din urmă ? Unde mai pui că federația a întocmit contractul antrenorului fără să țină cont de acestea !!!!

Apoi în plină criză pandemică și politică, don’ președinte , în loc să ia taurul de coarne, mai face o propunere, mai face o ședință și anunță că ”măsurile așteptate vor intra în vigoare de luni!’‘

Bineînțeles , ca mulți dintre voi , m-am întrebat care-i problema cu nația asta ?

Înainte de ‘ 89 , când lipsurile erau la orice pas , dacă se strica televizorul îi dădeai un pumn , dacă sărea siguranța puneai o bucată de sârmă sau vedeai mai tot timpul concetățeni reparându-și mașinile în spatele blocurilor apelând la tot felul de soluții tehnice mai mult sau mai puțin omologate. Așa a apărut celebrul slogan ” las-o , mă , că merge-așa!”.

Cine-și mai amintește tulburătoarele nopți din decembrie ‘ 89 , nu poate uita scena dintre Caramitru și Dinescu , aflați la televiziune pregătindu-se să intre în live fără a ști că sunt de fapt , în care primul îl îndeamnă pe al doilea :” Mircea ! Fă-te că muncești !” Și asta au început să facă mulți , iar unii o fac și acum , pe principiul de ce să muncesc pentru altul / patron și oricum sunt prost plătit.

Am intrat în U.E. , am umplut șoselele de rable , și deși în mod evident am progresat și prosperat , am căpătat ifose de ” cetățeni europeni cu drepturi și libertăți ”, uitând de obligații și responsabilități.Nu mai poți să ai o opinie pentru că încalci libertățile și drepturile, fără ca măcar , mulți din cei care le reclamă , să înțeleagă sensul acestor cuvinte.

Pot să mai expun exemple despre modul în care am evoluat, dar nu vreau să-i supăr pe cei care, cu adevărat, au înțeles ce înseamnă libertatea , drepturile , responsabilitățile și obligațiile, pe cei care au spus „Nu!”jumătăților de măsură , pe cei care fac eforturi , zi de zi , pentru a construi ceva durabil , pentru a construi o altfel de Românie.

Cred că toți am auzit această replică. Din punctul meu de vedere de prea multe ori . Nu contest o realitate dură.Statistica spune că , din punct de vedere a veniturilor, suntem cei mai săraci din Europa. E un lucru incontestabil și nu am de gând să scriu despre cauzele acestui lucru.

Altceva mă deranjează când aud această replică.Faptul că devine scuză pentru indolență , lene , lipsă de civilizație , mitocănie , prost gust , impotența de ați pune mintea la contribuție și multe multe altele.

Nu poți să mai spui cuiva că greșeste, că nu-și face treaba bine, că „parchează ca un bou”, că aruncă mizeria pe unde nimerește , că nu știe ce înseamnă cei șapte ani de acasă că imediat se supără.Și culmea imediat își găsește și apărători.

” Săracul” nu e vinovat, e doar o victimă a agresiunii celui care-i atrage atenția , pentru că altfel el e un om bun , care muncește și ” săracul’‘ mai greșeste.Și tot imediat ți se scot pe tavă ” adevărații vinovați” – străinii și cei care ne conduc ( despre ” vinovați” în alt articol).

La ce a dus această replică ? La lipsă de valori , la un stat nefuncțional și apariția unei noi categorii de cetățeni: șoșocii !

Au gura mare , reclamă libertăți numai în capul lor încălcate, citesc fără să înțeleagă și se miră că sunt victime.Da! Sunt victimele propriei ” sărăcii ”.

Mor oameni cu zile în spitale , și ce e mai trist copii, pentru că ” mintea săracă” naște monștri.

” Nu ne vaccinăm pentru că ….”. Punctele de suspensie reprezintă tot atâtea motive care te înfioară de potențialul unor ”minți odihnite”. Dacă nu am trăi o tragedie zici că ai urmări o emisiune umoristică.

Ne uităm în gura tuturor marionetelor promovate de televiziuni și a postacilor de serviciu de pe rețelele de socializare refuzând să gândim , pentru că e mai ușor să gândească alții pentru noi.

Vrem să trăim mai bine, invidiem pe cei din vest pentru standardele lor, mulți vor să părăsească această țară pentru că nu se regăsesc , dar nimeni , nimeni nu vrea să facă lucrurile ca ” afară” : prin muncă, onestitate, studiu și respectarea regululilor de trai în comun.

Sunt o persoană foarte optimistă dar cred că nu vom scăpa prea curând de această boală , sărăcia , dacă o vom tolera și nu vom lua poziții față de ea!

Fericire, mască, stare de bine, malițiozitate, bucurie, pericol, optimism, atu, fericire, cel mai frumos accesoriu.

Acestea sunt raspunsurile pe care le-am primit atunci cand am discutat despre a zâmbi .Am realizat astfel , pentru a nu știu a câta oară, că indiferent de starea de spririt a interlocuitorului, toate răspunsurile sunt corecte.

Așteptam ca răspunsurile să fie exclusiv pozitive, însă după cum puteți vedea putem asocia acest gest și unor lucruri care ne fac să ne simțim mai puțin bine.

Cu toții am trecut prin situații mai puțin plăcute și atunci , unii dintre noi am ales să purtăm masca unui zâmbet decât imaginea unui om aflat în dificultate.Cu alte cuvinte am ales să ne repoziționăm mindset-ul pe ” Asta e!Merg înainte! ” Însă în opinia mea, aceasta nu este o mască , ci o stare de spririt pozitivă ( ceea ce de fapt și este zâmbetul ) care ne diferențiază de cei din jur și ne dă energia de a continua, de răzbi și la final de a realiza ce ne-am dorit.

De-a lungul timpului am constatat că un zâmbet , indiferent de imaginea care o asociem acestuia, este cheie tuturor lucrurilor bune care ni se întâmplă.Când zâmbim spargem bariere, dialogurile noastre sunt mai sincere, mai constructive , transmitem energie pozitivă, de ce nu descurajăm atitudinile reactive și rău intenționate .Când zâmbim oferim recunoaștere, acordăm sprijin, încurajăm, oferim căldură , prietenie , dragoste. Când zâmbim răzbatem mai ușor obstacole, găsim sprijin acolo unde ne așteptăm mai puțin, legăm prietenii și , de ce nu, găsim un mod de a fi mai umani într-o lume dată peste cap.

Zâmbetul dă valoare lucrurilor pe care le facem.În timp am observat că , indiferent de gradul de încărcare profesională și personală oamenii valoroși nu uită să-ți adreseze un zâmbet. De ce? Pentru că ideea sau sfatul împărtășit poate nu-ți sunt de folos , dar zâmbetul este un atribut uman și un semn de empatie, sprijin și solidaritate cu un camarad care împărtășește aceleași situații , trăiri , eforturi.

Prietenie, sprijin, solidaritate, proactivitate, dialog constructiv, recunoaștere.Valori pe care le căutăm și în jurul cărora ne asociem pentru a ne realiza obiectivele/idealurile.

Și atunci de ce nu îndrăznim să facem din zâmbet o valoare pe care să o împărtășim și în jurul căreia să construim ???

P.S.: Thx B!

Observ tot mai des în jurul meu ceva ce-mi dă teribil de gândit.

Ori de câte ori începi o sintagmă care conține cuvântul ” educație ” în jur se produce un mic tsunami.Nu contează despre ce fel de educație vorbești: rutieră, religioasă, sexuală, financiară, antreprenorială , școala în sine.

Imediat păreri pro și contra, mai mult sau mai puțin argumentate, apar spuse pe tonuri vehemente.

Într-un dialog recent , susțineam oportunitatea ca în anii terminali de liceu ( clasa a XII a ) sau facultate să se susțină cursuri de educație financiară și antreprenorială , dând astfel o șansă suplimentară ,celor care intră în realitatea nefardată a vieții economice/pieței forței de munca, de a se adapta la aceasta și, de ce nu , să aibă curajul de a deveni mici antreprenori.

Unul din răspunsuri a fost năucitor, mai ales că a venit din partea unuia din cei mai tineri participanți la dialog: ” Eu nu sunt de acord! Eu vreau să fiu plătit bine și atât ! Nu mă interesează să învăț despre aceste lucruri!„

Nu am să comentez răspunsul, fiecare dintre voi va face acest lucru, însă constat că deși cu toții avem întrebări despre ce se întâmplă în jurul nostru atunci când primim răspunsuri, mulți dintre noi, băgăm capul în pământ ca struții , fugind de realități și preferând să trăim , nemuritori și reci, în bula noastră , în zona noastră de confort, plină de scuze și de vini aruncate către alții.

Din păcate, într-o societate efeverscentă, în formare ca a noastră , nevoia de educație , clamată de toți, devine o sperietoare pentru foarte, foarte mulți.

Da, educația este o spaimă pentru toți cei care nu văd utilitatea ei, nu vor responsabilități, doresc să cunoască succesul facil ,și de multe ori efemer , construit pe valori și principii mai mult sau mai puțin morale.

Totodată, lipsa educației , este o spaimă pentru cei care doresc să trăiască într-o societate modernă, mai civilizată și mai prosperă.

” Înainte am lucrat în industria organizării de evenimente” , ” Am lucrat în aeroport”, ”Am fost bucătar” , ” Încă o scumpire, este a treia de la începutul anului”, ” Iar se supără clientul dacă îl anunț că s-a schimbat prețul”, ” Clientul m-a anunțat că după Paște închide business-ul”

Sunt mesaje, frânturi din dialogurile care le aud în jurul meu din ce în ce mai des și reprezintă semnul că ceva în jurul nostru scârțâie.Tabloul este completat de știri de genul ”economia germană a scăzut cu 5% în 2020”, ” producția industriala a României a scăzut cu 2,3%”, ”fabrica de la Pitești se închide pentru două săptămâni ”.

Nu sunt un expert în economie dar din câte înțeleg povestea stă cam așa:

• dacă în 2019 era în piață o masă monetară X și un număr de bunuri și servicii N, atunci prețul unui produs/serviciu era X/N
• în 2020 numărul de bunuri și servicii a scăzut , ca urmare au existat N-2, însă masa monetară să presupunem că a rămas aceeași X , atunci prețul unui bun/serviciu a fost X/(N-2), evident mai mare ca cel de anul trecut
• ce se întâmplă anul ăsta? Producția nu e relansată , ca urmare sunt N-3 bunuri/servicii, iar masa monetară a crescut ca urmare a cheltuielilor medicale neplanificate și a subvențiilor acordate sub diverse forme, deci vorbim de X+1 bani.Așadar prețul unui bun/serviciu este (X+1)/(N-3), evident mai mare ca cel din 2020 și mult mai mare ca în 2019.

Când se va termina furtuna aceasta? Bineînțeles, când economia va recupera decalajul de bunuri și servicii produse echilibrând deficitul în niște cote rezonabile.Ceea ce înseamnă, dacă alte tulburări nu apar (conflicte armate, catastrofe naturale) sau sunt ținute sub control ( războiul economic americano-chinez), din punctul meu de vedere, decalajul va dura cel puțin doi ani.

Însă , ca să poți reface o economie trebuie să blochezi cauzele și să ai o populație sănătoasă care să fie capabilă să reia activitatea în condiții de siguranță. Nici nu mă mai miră de ce state ca Anglia, SUA, Israel au făcut eforturi pentru a vaccina cât mai mulți oameni (deja peste 50% din populație).Înțeleg că indiferent de credințe, culoare politică, dincolo de teorii ale conspirației economia reală nu iartă pe nimeni și știu că nu pot subvenționa la nesfârșit lipsa de de productivitate și competitivitate.

În schimb, noi ne pierdem timpul ascultând lamentări psd-iste, urmărim aventurile oilor liberale tranformate în lupi, plângem de milă prințeselor usr-iste și zâmbim balcanic la bălăcăreala șoșocilor. Nimeni , dar nimeni , nu vine să explice lucrurile care se întâmplă în jurul nostru și adevărata lor miză.Nu trebuie să fim deranjați , nu trebuie să ni se schimbe feng-shui-ul, trebuie să petrecem sărbătorile în liniște.E mai important să știm că găsim cozonaci la supermarket și cât de pline vor fi plajele.

Absurdul acestor zile l-am trăit când la radio am auzit următorul mesaj promoțional ”cumpără o mașină și salvezi o țară”.Campania se referea la un autoturism asiatic produs evident în afara României.Cinic!!Alții știu despre noi că avem vocație de consumatori.Păi evident că nu vor deschide o fabrică la noi.Nu avem nici infrastructură, iar despre educație economică și civică ce să mai vorbim.

Nu-mi rămâne decât să aștept inevitabila intervenție a guvernatorului Băncii Naționale care ne va spune că s-au scumpit cartofii!!!O fi bine în bula noastră?

Poate după cozonaci și petreceri la mare vaccinăm și noi ceva!

P.S.: încă odată subliniez faptul că scurta analiză economică pe care am făcut-o nu este a unui expert. Ca urmare, comentariile, care să clarifice mai bine situația economică sunt bine venite.